
COLONIA POETICĂ
poezie suedeză contemporană
« Sunt convins că cititorul român are, odată cu apariţia Coloniei poetice (pentru al cărei titlu îi rămânem îndatoraţi Ritei Chirian, care l-a formulat în articolul publicat în Poesis internaţional, nr. 4 / martie 2011), ocazia de a explora câteva dintre discursurile cele mai apreciate din poezia suedeză a momentului. De la Henrik Nilsson, scriitor cu temperament sudic, îndrăgostit de Portugalia și Turcia, care a scris unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste pentru un oraș pe care le-am citit în ultima vreme – la Malte Persson, autor livresc și complex, de la bizareriile insolite ale lui Leif Holmstrand la confesivitatea mocnită a lui Ann Hallström, Sofia Stenström sau Anna Hallberg, de la romantismul ultrarafinat, „hiperboreean” al lui Kristofer Flensmarck sau Viktor Johansson până la poezia conceptuală (curentul cel mai la modă în Suedia, necunoscut încă la noi) pe care o practică Ida Börjel, cu a sa Lirica juris, Kajsa Sundin, în excelentul text-manifest Soia, sau Pär Thörn, cu experimentul extrem din Peisaj sunt distanţe apreciabile. Cel puţin cât între poezia lui Marius Ianuș și cea a lui Dan Coman, sau între textele Doinei Ioanid și cele ale lui Gabi Eftimie.
Nu în ultimul rând, dincolo de panorama poeziei suedeze din ultimul deceniu pe care o configurează textele celor cincisprezece poeţi din Colonia poetică, este o primă ocazie de a-i vedea la lucru, în calitate de traducători, pe câţiva dintre cei mai cunoscuţi și mai bine cotaţi autori ai „Generaţiei 2000”. Fiecare dintre poeţii români care și-au împrumutat voit-nevoit vocea „perechilor” lor suedeze este prezent în această carte care adună pentru prima oară o sumă de personalităţi extrem de diferite și de greu de strâns laolaltă. Colonia poetică este în mare măsură meritul lor.
Să-i ascultăm. »
Claudiu Komartin
Johannes Anyuru (n. 1979) este un poet cu reputaţie și statut de star rock. Are la activ mai multe colaborări cu muzicieni, iar versurile lui poartă influenţa generaţiei beat și a poeziei slam. În contrast cu aceasta, poezia lui Johannes Anyuru trimite deseori la mitologie și la diverse texte literare consacrate.
A publicat trei volume de versuri: Det är bara gudarna som är nya (Doar zeii sunt noi, 2003), Omega (2005) și Städerna inuti Hall (Orașele din celulă, 2009) și un roman: Skulle jag dö under andra himlar (Dacă ar fi să mor sub alte ceruri, 2010).
A obţinut diverse premii literare, iar în 2009 a fost nominalizat la Premiul August, pentru Cartea Anului în Suedia.
Ida Börjel (n. 1975) a debutat în 2004 cu volumul Sond (Sondă), distins cu mai multe premii, printre care Borås Tidnings Debutantpris, cel mai important premiu de debut din Suedia. Cel de-al treilea volum de versuri, Konsumentsköplagen: juris lyrik (Legea bunurilor de consum: Lirica juris, 2008), care parodiază jargonul textelor juridice, i-a adus Premiul pentru poezie al Radiodifuziunii suedeze.
O selecţie din versurile Idei Börjel a apărut în 2005 în antologia Un pod peste Europa: tineri poeţi din Suedia, în traducerea lui Dan Shafran.
Kristofer Flensmarck (n. 1976) este autorul a șase volume de versuri, printre acestea numărându-se Den sista expeditionen (Ultima expediţie, 2007), o ficţiune fantastică ce se petrece într-o lume postapocaliptică; Almanacka (Agendă, 2009), care înglobează însemnări dintr-un caiet al bunicii și pe care autorul o descrie drept „lirică documentară”, și Navigation (2011), care pornește de la diverse articole Wikipedia despre navigaţie.
În ciuda preocupării lui Kristofer Flensmarck pentru diverse registre de limbaj, printre sursele de inspiraţie pe care le citează nu se află alţi scriitori, ci muzicieni și regizori de film.
Anna Hallberg (n. 1975) este autoarea a patru volume de poezie care au făcut senzaţie în peisajul literar suedez, printre care På era platser (La locurile voastre, 2004) și Colosseum, Kolosseum (2010). Este unul dintre iniţiatorii poeziei conceptuale în Suedia, pe care o promovează și ca redactor al revistei de poezie OEI, precum și ca profesor de creative writing la Colegiul „Skrivarakademin” din Stockholm.
A fost nominalizată de două ori la Premiul pentru literatură al Consiliului Nordic (în 2005 și 2011), iar între 2006 și 2010 a făcut parte din juriul care acordă acest premiu. Anna Hallberg este și un foarte cunoscut și influent critic literar (publică în cadrul celui mai important cotidian suedez, Dagens Nyheter).
Ann Hallström (n. 1970) a publicat trei volume de versuri: Det är en frånvaro av steg som knastrar (Lipsa pașilor se aude trosnind, 2000), Öppna hjärta (Deschide inima, 2003) și Saknaden (Singurătăţi, 2010). Ultimul volum e plasat în Sri Lanka și tratează tema turismului de lux și a victimelor acestuia în rândul popoarelor din Asia. O selecţie din versurile lui Ann Hallström a apărut în 2005 în antologia Un pod peste Europa: tineri poeţi din Suedia, în traducerea lui Dan Shafran.
În 2010, Ann Hallström a fost distinsă cu prestigiosul premiu suedez de poezie „Mare Kandre”. Traduce literatură din limba franceză.
Linn Hansén (n. 1983) a debutat în 2008 cu volumul Ta i trä (Apucă lemnul), pentru care a fost nominalizată la Premiul Katapult, decernat de Uniunea Scriitorilor din Suedia. Este redactor la revista literară Glänta și unul dintre curatorii celui mai vechi festival de poezie din Suedia, Festivalul Internaţional de la Göteborg.
În 2005 a redactat și editat, împreună cu poeta Athena Farrokhzad, antologia de poezie suedeză contemporană Omslag: queer poesi (Focus: poezia queer).
Cecilia Hansson (n. 1973) a debutat ca poet în 2002, cu volumul de versuri Revbensdagar, morgnar (Zilele, dimineţile coastelor), urmat în 2005 de Tänj min hud! En förvandling (Întinde-mi pielea! Metamorfoză), două poeme narative despre sexualitatea feminină.
Cecilia Hansson are la activ mai multe proiecte de colaborare cu fotografi și artiști, precum și cu alţi scriitori. În octombrie 2008 s-a inaugurat în cartierul Saint Josse din Bruxelles o operă de artă permanentă semnată de artista Virginie Bailly și având drept punct de pornire un poem comisionat poetei suedeze.
În 2008 i-a apărut volumul de proză lirică Spegelsken (Reflex în oglindă), realizat în colaborare cu ilustratorul Dennis Eriksson și prezentat ca expoziţie la Muzeul de Artă din Norrbotten.
Leif Holmstrand (n. 1972) este poet și artist plastic. De la debutul în 2002 a publicat un volum de povestiri și șase plachete de versuri, două dintre ele sub heteronimul Anna-Maria Ytterbom.
Volumul său cel mai recent este Vid mardrömmens mål (La capătul coșmarului, 2010), inspirat din psihologia și limbajul filmelor de groază.
Este laureatul mai multor premii de poezie și artă. Ca artist, și-a expus lucrările la Muzeul de Artă Contemporană din Stockholm, precum și la cunoscute galerii din Berlin, Hong-Kong și Trondheim.
Viktor Johansson (n. 1983) a debutat în 2007 cu volumul Kapslar (Capsule), care a obţinut cel mai important premiu suedez pentru debut literar, Borås Tidnings Debutantpris. În 2008 a publicat romanul liric Eterneller (Imortele), o poveste de dragoste postapocaliptică care se petrece în spaţiul cosmic. În 2010 i-a apărut un al doilea volum de versuri, Game over.
Viktor Johansson scrie critică literară pentru cotidianul Aftonbladet. Este iniţiatorul și redactorul revistei literare online Ett lysande namn, în care publică cei mai apreciaţi scriitori suedezi.
Henrik Nilsson (n. 1971) a debutat în poezie încă din 1993, cu volumul experimental Utan skor (Fără încălţări). I-a urmat colecţia de nuvele Nätterna, Verónica (Nopţile. Veronica, 2006), având ca fundal Lisabona, unde autorul a locuit câţiva ani. Dintr-o experienţă similară, de data aceasta la Istanbul, s-a născut poemul-fluviu Om det regnar när du kommer till Istanbul (Dacă plouă când sosești la Istanbul, 2007).
Colaborează cu revistele literare suedeze Karavan, Lyrikvännen și Pequod și cu revistele Nuevo Amanecer Cultural din Nicaragua și Letralia din Venezuela. A fost tradus în spaniolă, portugheză și persană. În prezent este critic literar la cotidianul Sydsvenskan și colaborator permanent al emisiunii radio „Obs”.
Malte Persson (n. 1976) este unul dintre cei mai influenţi scriitori și critici literari suedezi din tânăra generaţie. A publicat două romane și trei volume de versuri, cel mai recent dintre acestea fiind volumul de sonete Underjorden (2011), despre subteranele metroului suedez. Persson a primit mai multe premii literare importante, unul dintre ele din partea Academiei Suedeze (2009), iar romanul său Edelcrantz förbindelser a fost nominalizat la Premiul August, pentru cea mai bună carte suedeză a anului 2008.
Este colaborator permanent al cotidianului Expressen și autorul unui blog literar care s-a impus rapid ca un important for de discuţii între scriitorii suedezi.
Sofia Stenström (n. 1978) a debutat în 2005 cu volumul Venus Vanish, nominalizat la cel mai important premiu de debut din Suedia, Borås Tidnings debutantpris. Atât primul, cât și al doilea ei volum de versuri, Klockan Ciao (Ora Ciao, 2007), au fost remarcate de critica suedeză pentru modul proaspăt și plin de umor cu care autoarea tratează teme clasice.
Sofia Stenström a predat cursuri de literatură la Colegiul Öland și la Universitatea din Uppsala. În 2010 i-a apărut traducerea unei antologii din versurile lui Elfriede Jelinek, Under morgonens bila (Sub secera dimineţii).
Kajsa Sundin (n. 1977) a publicat un volum de poezie, Definition (Definiţie, 2007), la OEI, unde a și fost apoi angajată ca redactor al editurii și al revistei cu același nume. Împreună cu Linn Hansén a construit grupul-proiect Shark, una dintre cele mai cunoscute creaţii ale acestuia fiind filmul-poem Bonjour enfance, realizat în colaborare cu artistul video Orjan Markusson. Kajsa Sundin a publicat în România, în revista Cuvântul.
Pär Thörn (n. 1977) a debutat in 2002, perioadă în care lucra ca poștaș, cu volumul Kändisar som jag har delat ut post till (Vedete cărora le-am dus poșta). Între timp a mai publicat nouă volume de versuri și proză, unul dintre acestea constând în sortarea alfabetică a cuvintelor care apar în romanul Camera stacojie de August Strindberg.
A fost unanim remarcat de presă pentru originalitate, principalul cotidian suedez, Dagens Nyheter, numindu-l în 2008 „cel mai important scriitor al Suediei în momentul de faţă”.
Pär Thörn este și artist performativ.
David Vikgren (n. 1975) este poet, dramaturg, regizor și critic literar. Recent și-a publicat cel de-al cincilea volum de versuri, Folkmun (Gura lumii, 2011), întâmpinat cu entuziasm de critica literară suedeză. Poezia lui David Vikgren este ancorată în contextul și dialectul zonei Norrbotten, din nordul Suediei, unde s-a născut autorul.
Este laureatul mai multor premii, printre care Premiul Gerard Bonnier pentru literatură tânără, decernat de Academia Suedeză (2008).
O selecţie din versurile lui David Vikgren a apărut în 2005 în antologia Un pod peste Europa: tineri poeţi din Suedia, în traducerea lui Dan Shafran. Poemele lui au mai fost traduse în limbile ucraineană și arabă.